Membru:

Scrisoare deschisă adresată premierului Florin Cîțu

Foto, gov.ro

Stimate domnule Prim-ministru,

Membrii Confederației Patronale Concordia speră că Executivul condus de dumneavoastră va elabora și implementa o viziune de dezvoltare modernă și rezilientă a României și credem că aceasta se poate face doar prin dialog direct și deschis cu partenerii sociali. Credem în dialog pentru dezvoltare și vrem să fim parteneri în redresarea economică după criza provocată de pandemia COVID 19 și construirea unei societăți europene sănătoase și durabile.

Confederația reprezintă 13 dintre cele mai importante sectoare ale economiei naționale și este partener de dialog social, reprezentativă la nivel național. Cu un total de peste 350.000 de angajați în peste 1.800 de firme mari și mici, cu capital străin și autohton, Concordia este singura organizație din România membră în BusinessEurope, Organizația Internațională a Angajatorilor (IOE) și Business at OECD (BIAC).

Știm că misiunea pe care o aveți nu este una simplă, dar și că fiecare măsură sau decizie luată ne afectează pe toți, companii și cetățeni deopotrivă, și că împreună ne putem asigura că acestea reflectă nevoile partenerilor sociali. Fie că vorbim despre investiții și domeniile prioritare, fie că vorbim despre dezvoltarea infrastructurii rutiere și feroviare sau a infrastructurii digitale sau despre tranziția către un sector energetic sustenabil și neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon sau ajutorul dat sectoarelor creative, cele mai bune decizii se iau prin dialog.

Credem în dialog pentru dezvoltare și în necesitatea acestuia mai mult decât oricând.  Credem că împreună putem găsi soluții pentru problemele cu care se confruntă România și pentru conturarea unui viitor mai bun. Având în vedere rolul nostru de partener social și bazându-ne pe deschiderea dumneavoastră, vă supunem atenției în continuare, în numele sectoarelor economice și companiilor pe care le reprezentăm, o serie de priorități, transversale și sectoriale, asupra cărora vă rugăm să vă îndreptați atenția și acțiunile în următoarea perioadă, cu responsabilitatea înaltei funcții pe care o îndepliniți.

Cu considerație,

Steven van Groningen

Președinte

PRIORITĂȚI TRANS-SECTORIALE

PERSPECTIVA MACROECONOMICĂ

Suntem realiști în ceea ce privește dificultățile macroeconomice cu care se va confrunta România în următorul an, fără să facem aici o descriere exhaustivă. Deficitul bugetar va pune o presiune importantă pe finanțele publice și nu este încă foarte clar în ce măsură economia își va reveni pe măsură ce pandemia este adusă sub control. Apreciem strategia fiscal bugetară pe termen scurt care urmărește consolidarea bugetară prin controlul cheltuielilor si creșterea eficienței colectării veniturilor, fără o augmentare a fiscalitații, acțiune care ar fi contraproductivă relansării economice. Odată ce măsurile extraordinare luate pentru a salva companiile vor fi retrase, este posibil să vedem un val de insolvențe pe care deocamdată nu-l putem anticipa. Există însă măsuri pe care Guvernul condus de dumneavoastră le poate lua.

Poziționarea economiei pe o traiectorie sustenabilă de creștere se poate face prin:

  1. Accesarea tuturor fondurilor europene disponibile, inclusiv a programului NextGenerationEU de redresare post-COVID; ar fi utilă o consultare cu mediul privat reprezentativ in procesul elaborării Planului National de Redresare si Reziliența (PNRR) pentru a maximiza impactul ulterior al reformelor si investițiilor prevăzute de PNRR în economie.
  2. Majorarea multiplicatorului de creștere economică indus de fondurile europene și investițiile guvernamentale în economie;
  3. Încurajarea acumulării și generării de capital în rândul companiilor autohtone, prin promovarea reinvestirii profitului sau listării la Bursa de Valori;
  4. Îmbunătățirea aptitudinilor forței de muncă pentru urcarea pe scara valorii adăugate, creșterea productivității si a PIB-ului potențial;
  5. Încurajarea sectoarelor cu avantaj competitiv, pentru asigurarea unei poziții externe echilibrate până în 2030.

Din punct de vedere al măsurilor care ar trebui să fie implementate din perspectiva politicilor fiscale/guvernamentale, enumerăm următoarele:

  • Politicile publice trebuie să aibă un caracter anti-ciclic, pentru a asigura revenirea echilibrată din criză printr-un mix optim între măsurile de politică fiscală și cele monetare;
  • Trebuie prezentată o traiectorie credibilă și un angajament clar pentru reducerea deficitului bugetar și echilibrarea structurii acestuia, în sensul scăderii ponderii cheltuielilor rigide, pentru a asigura menținerea ratingului de țară în categoria investment grade. O eventuală diminuare a ratingului ar avea ca principală consecință creșterea costului de finanțare a statului si implicit a economiei;
  • Țintirea unui surplus primar în următorii cinci ani, ce ar reduce deficitul extern spre zero și implicit efectul negativ al exportului net asupra creșterii PIB;

Principalele măsuri de consolidare fiscală care nu ar avea efecte negative asupra creșterii economice:

  • eliminarea posibilităților de arbitraj fiscal, reducerea supradimensionării aparatului de stat, atât prin creșterea digitalizării, cât și prin stabilirea unor criterii clare de performanță; externalizarea marilor proiecte de investiții pentru eficientizarea acestora și pentru a spori multiplicatorul de creștere economică;
  • Stimularea economisirii pe termen lung și a capitalizării firmelor, pentru a asigura o consolidare regională;
  • Transparentizarea acționariatului din firme și acordarea de prioritate companiilor listate, sau care au norme de guvernanță corporativă similare, în contractele publice;
  • Implementarea unui management performant în companiile publice și listarea acestora la bursă;
  • Sporirea cheltuitelor publice în cercetare, dezvoltare și inovație;
  • Reforma administrativ-teritorială pentru a stimula investițiile publice locale.

Investițiile sunt baza unei economii durabile puternice, reziliente și diversificate, prin care România poate prospera. O îmbinare a investițiilor publice cu cele private poate reprezenta sursa de finanțare a unei economii al cărui obiectiv este depășirea crizei economice generată de pandemie, iar acestea trebuie stimulate corespunzător de către guvern. Capitalul autohton și cel străin trebuie canalizate spre proiecte din sectoare cheie pentru economia României, precum digitalizare, educație sau sănătate. Acestea vor avea un efect multiplicator în economie, iar acolo unde investițiile sunt prezente, apar clustere cu efecte benefice pentru locuitori și afacerile din jur.

În acest context ar fi utilă schițarea direcției în care România dorește să meargă și identificarea modalităților de acțiune. Dintre măsurile importante pentru facilitarea investițiilor străine amintim:

  • ajustarea cadrului legislativ prin modernizarea și îmbunătățirea acestuia pentru reducerea riscurilor pentru investiții și asigurarea transparenței și predictibilității ca premise pentru orice decizie a investitorilor.
  • legislație dedicată în special sprijinirii investițiilor străine majore/noi, industriale/productive.
  • consolidarea capacității administrative, printr-un organism dedicat pentru promovarea investițiilor. O instituție responsabilă de promovarea și atragerea ISD poate oferi diverse avantaje, de la atragerea companiilor străine, consolidarea legăturilor în amonte dintre companiile transnaționale și firmele locale, încurajarea companiilor să-și dezvolte filiale și să aducă segmente din lanțul de producție cu valoare adăugată mai ridicată în țara gazdă, consolidarea legăturii dintre industrie și mediul universitar, dezvoltarea capitalului uman domestic, la utilizarea ISD pentru a promova creșterea economică descentralizată sau generarea unor clustere industriale sectoriale.

Pe termen lung, atragerea investițiilor străine directe pentru o țară emergentă precum România, ar trebui să fie un pilon activ, esențial al strategiei de dezvoltare economică.

PIAȚA MUNCII ȘI DIALOG SOCIAL

 Deși probabil vom depăși prezenta criză fără un deficit cantitativ de forță de muncă, schimbările economice și sociale post-pandemie ne vor aduce alte provocări – un deficit calitativ pe fondul digitalizării accelerate, necesitatea regândirii relațiilor de muncă și a sistemelor sociale odată cu dezvoltarea de noi modele de afaceri și, respectiv, de muncă (ceea ce în prezent numim muncă atipică) și a sistemelor de educație care să țină pasul cu toate aceste schimbări. Astfel, se impun o serie de programe care să amelioreze deficitul calitativ:

  • Evaluarea eficienței programelor de suport pentru angajați implementate în contextul pandemiei (ex: indemnizația pentru munca cu timp redus, șomaj tehnic etc.) în vederea pregătirii pieței muncii pentru contextul economic dificil post-pandemic, cu eventuale ajustări, suplimentări de măsuri, etc;
  • Dezvoltarea de programe de învățare pe tot parcursul vieții pentru a pregăti forță de muncă calificată și educată cu flexibilitatea necesară pentru a se adapta la transformările din economie indiferent de vârstă;
  • Susținerea investiției în instruirea și recalificarea forței de muncă, prin modernizarea Comitetelor Sectoriale și Autorității Naționale pentru Calificări;
  • Modernizarea sistemului de ocupare a forței de muncă în direcția unor intervenții personalizate și multidisciplinare, care să asigure creșterea gradului de ocupare în rândul populației, precum și o tranziție mai ușoară de la un loc de muncă la altul la orice vârstă.
  • Flexibilizarea și digitalizarea relațiilor de muncă pentru a răspunde dezvoltărilor tehnologice, extinderii telemuncii și noilor forme de muncă;
  • Formalizarea dialogului social bipartit (patronat-sindicat) în legătură cu salariul minim, integrând un model mixt de negociere cu expertiză tehnică, urmând un model deja funcțional în Germania.
  • Dezvoltarea unui plan pentru regândirea școlilor profesionale și tehnice, precum și dezvoltarea învățământului dual în perspectiva meseriilor viitorului, cu alocarea de fonduri pentru investiții în implementarea lui.

Dialogul social este un element fundamental pentru funcționarea modelului social european, iar organizațiile sindicale și patronale puternice pot contribui semnificativ la dezvoltarea economică și socială și implementarea reformelor structurale, în special în domeniul muncii, prin asigurarea unei legături directe cu angajații și cu angajatorii. Acest deziderat poate fi îndeplinit cu asigurarea unor instituții moderne și a unui cadru legislativ echilibrat.

Modernizarea Consiliului Economic și Social trebuie să aibă în vedere:

  • reprezentativitatea reală – un sistem informatic accesibil și transparent pentru măsurarea indicatorilor cantitativi privind reprezentativitatea partenerilor sociali precum și criterii obiective pentru selectarea ONG-urile membre;
  • extinderea și respectarea timpului de consultare pentru proiectele de acte normative supuse avizării, repartizarea mandatelor în Plenul CES printr-o formulă clară, transparentă, recunoașterea rolului legitim al partenerilor sociali și al dialogului bipartit, în special în sfera politicilor din domenii precum muncă, afaceri sociale;
  • reluarea dezbaterilor legislative pentru modificarea Legii Dialogului Social, astfel încât actul modificator să fie echilibrat, adaptat la realitățile socio-economice ale României, dar și să încurajeze dialogul social real;
  • creșterea capacității organizaționale a partenerilor sociali pentru a crește calitatea implicării lor în dialogul social prin programe dedicate finanțate din fonduri europene.

DIGITALIZARE

Pandemia COVID 19 a reprezentat un moment de cotitură în digitalizarea statului român, aflat de mulți ani pe ultimele locuri în topurile europene ce evaluează digitalizarea, dar trebuie să recuperăm urgent pașii pierduți prin măsuri sustenabile, care să plece de la crearea unei infrastructuri inteligente, atât în ceea ce privește instituțiile, cât și cetățeanul. Măsurile necesare sunt următoarele:

  • adoptarea actului normativ privind semnătura electronică avansată, care să transpună în legislația națională regulamentul european EIDAS. Reglementarea semnăturii electronice trebuie să fie flexibilă, echilibrată și proporțională, propunând un model care are în vedere o abordare bazată pe încredere între părțile implicate, care, pe de o parte, înțeleg riscurile asociate cu utilizarea fiecărui tip de semnătură și care, în același timp, sunt pregătiți să le asume, respectiv să adopte măsuri suplimentare de management al acestor riscuri.
  • adoptarea actului normativ privind realizarea Cloud-ului Guvernamental, prin care să se realizeze, într-o manieră eficientă și optimizată, interconectarea între instituțiile publice, care să conducă la simplificarea procedurilor administrative, reducerea costurilor și timpilor de implementare, asigurarea unui mecanism de acces la informații strict reglementat și respectat de către toate instituțiile publice, precum și mecanisme de protecție a serviciilor și datelor tranzacționate, oferindu-se astfel cetățenilor români un acces rapid și modern la serviciile instituțiilor publice. Adoptarea unei politici de tip “Cloud-ready” este un pas important în pregătirea statului roman pentru o politică publică de tip “Cloud-first”, care să permită modernizarea și digitalizarea complete. Cloud-ul guvernamental trebuie să cuprindă în mod obligatoriu și tehnologii SaaS (software ca serviciu) existente, fie parteneriate cu furnizorii de tehnologii Cloud, fie să adopte un model hibrid.
  • dezvoltarea cadrului normativ pentru punerea în circulație a documentelor electronice de identitate pe o scară cât mai largă, cât mai curând posibil. Introducerea noilor cărți electronice de identitate are potențialul de a produce o transformare profundă în ecosistemul digital românesc, în măsura în care sistemul va fi unul deschis, ușor de folosit, inclusiv, accesibil și care va democratiza semnătura electronică.
  • alinierea și integrarea proiectelor și inițiativelor legislative care privesc identificarea electronică a persoanelor, semnătura electronică și cărțile electronice de identitate.

MEDIU

  • Este necesară elaborarea unui cadru legislativ echilibrat și predictibil în vederea reducerii poluării și tranziției la economia circulară, care să permită implementarea și funcționarea unor instrumente performante, cum este Sistemul de Garanție Returnare, ce pot contribui la un management mult îmbunătățit al deșeurilor, așa cum o arată rezultatele obținute de alte țări europene care au introdus un astfel de sistem.
  • Disponibilizarea, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, fondurilor pentru programe de mediu,  inclusiv pentru operatorii economici privați, ceea ce va crește eficiența în atingerea țintelor asumate de România la nivelul Uniunii Europene.
  • Trebuie acordată o atenție sporită penalităților pe care autoritățile au în vedere să le aplice în cazul nerealizării obiectivelor de mediu, inclusiv pentru taxa pe plasticul nereciclat, pe care Uniunea Europeană intenționează să o aplice din 2021. România este unul dintre puținele state care au anunțat că această taxă va fi impusă producătorilor, deși în prezent cea mai mare cantitate de plastic nereciclat se regăsește în responsabilitatea autorităților publice locale și a operatorilor de salubritate care nu asigură o colectare separată deșeurilor. Este important să fie evitată o penalizare excesivă și discriminatorie a producătorilor, în raport cu alți actori din lanțul de management al deșeurilor.
  • Procesul de autorizare de mediu, necesită în continuare îmbunătățiri și clarificări, fiind necesare practici uniforme și consecvente pentru toate autoritățile relevante din domeniul mediului, atât centrale, cât și locale, pentru a se evita abordări diferite cu privire la aceeași situație.

MĂSURI SECTORIALE

MĂSURI PENTRU SECTORUL FINANCIAR BANCAR

 

  • Implementarea cât mai rapidă a Directivei EU privind restructurarea și insolvența (Directiva (UE) 2017/1132), astfel încât să se asigure instrumente flexibile și adaptate la realitățile românești, care să permită implementarea unui sistem de restructurare pre-insolvență mult mai eficient și mai ușor de folosit.
  • Revizuirea metodei de calcul al indicelui de referință IRCC (care a înlocuit ROBOR pentru creditele noi), cel puțin în sensul reducerii decalajului temporal între momentul la care au loc tranzacțiile pe baza cărora se determină IRCC și perioada pentru care se aplică acesta.
  • Orice act normativ care vizează implementarea de moratorii/amendarea reglementărilor existente cu privire la suspendarea obligațiilor de plată ale debitorilor bancari afectați de pandemie să fie în prealabil discutat cu reprezentanții Băncii Naționale a României și ai sistemului bancar, astfel încât să se asigure corelarea cu reglementările europene și realitățile/posibilitățile practice ale pieței bancare.
  • Re-analizarea prevederilor Codului fiscal referitoare la impunerea unei limite de 30% pe deductibilitatea cesiunilor de creanțe. O astfel de limitare este de natură să afecteze piața cesiunilor de creanțe, cu consecințe negative asupra tuturor actorilor implicați.
  • Respingerea în parlament a proiectelor legislative cu impact semnificat negativ asupra sistemului financiar – bancar (ex: interzicerea cesiunilor de creanță, eliminarea titlului executoriu pentru contractele de credit/leasing, limitarea nivelului dobânzilor aplicabile în contractele de credit, protecția consumatorilor contra riscului valutar în contractele de credit etc.)
  • Prelungirea programelor de sprijin guvernamental în vederea susținerii accesului la finanțare (IMM Invest, IMM Factor, finanțări prin Eximbank etc), cu suplimentarea bugetului aferent.
  • Continuarea Programului IMM Leasing pentru Utilaje și Echipamente în anul 2021, în sensul operaționalizării acestuia;
  • Amendarea programelor IMM Invest și IMM Factor astfel încât să răspundă într-o manieră cât mai adecvată și facilă nevoilor creditorilor și debitorilor deopotrivă;
  • Crearea de noi instrumente de garantare pentru companii, în vederea susținerii accesului la finanțare în context post-pandemic;
  • Alinierea cadrului de reglementare privind instituirea măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului din Romania cu cel al altor state membre în ceea ce privește excluderea asigurărilor generale din cerințele legislației specifice, în sensul eliminării dezavantajului concurențial al asigurătorilor și intermediarilor români în raport cu cei din celelalte state membre, prin încărcarea celor dintâi cu operațiuni suplimentare, ce se traduc prin costuri adiționale, pentru întreaga piață de asigurări, inclusiv pentru clienți.

MĂSURI PENTRU SECTORUL ENERGIEI

  • Sectorul de petrol și gaze naturale poate contribui semnificativ la redresarea economică prin proiecte de mare anvergură, cum este exploatarea rezervelor de hidrocarburi din Marea Neagră. Dezvoltarea proiectelor de producție offshore ar aduce beneficii cu efecte ample în economia României, generând venituri substanțiale la bugetul de stat și zeci de mii de locuri de muncă, dar ar ajuta și la asigurarea securității energetice naționale.
  • Stimularea proiectelor de investiții prin intermediul revizuirii legislației din sectorul energetic și crearea unui cadru de reglementare flexibil:

– modificarea Legii Energiei nr. 123/2012, în vederea reintroducerii principiului de eficiență economică în extinderea rețelelor de distribuție de gaze naturale și electricitate și eliminarea sancțiunilor cu caracter coercitiv și punitiv aplicate companiilor din sectorul energetic;

– armonizarea legislației naționale cu cea europeană;

– stimularea companiilor din sectorul energetic să dezvolte proiecte finanțate din fonduri nerambursabile.

  • Creșterea atractivității investițiilor printr-un cadru legislativ și fiscal competitiv, stabil și predictibil reprezintă elemente de o deosebită importanță, industria energetică din România având potențialul de a contribui esențial la redresarea economică. Stimularea investițiilor va duce și la realizarea de proiecte de mare anvergură, precum Neptun Deep. Apreciem necesitatea modificării Legii Offshore în vederea definirii unor condiții fiscale competitive, clauze de stabilitate clare, condiții de piață libere, amintind aici de formarea liberă a prețurilor și eliminarea prețului minim impus artificial în cadrul programului de ofertare de tip Gas Release. În plus, contextul actual al pieței (și anume COVID-19, nivelul prețurilor la gaz, Pactul Ecologic European cu obiectivele 2030 și 2050, noua politică de finanțare BEI etc.) creează un risc imens de a pierde proiectul (șanse de a continua dezvoltarea proiectelor offshore devin foarte mici din cauza economicității proiectului, care se depreciază).
  • Este necesară abrogarea impozitării suplimentare, având în vedere că deja înainte de criză, cadrul fiscal din sectorul de explorare și producție petrolieră din România era necompetitiv, impozitarea efectivă specifică gazelor naturale fiind cea mai mare din Europa.
  • Asigurarea unei piețe libere a gazelor naturale ca o condiție prealabilă pentru investițiile în sectorul de explorare și producție petrolieră, inclusiv eliminarea intervențiilor excesive din partea autorității de reglementare în privința mecanismelor pieței, în special în ceea ce privește acele mecanisme legate de formarea prețurilor. În același timp, acest lucru ar trebui corelat cu implementarea măsurilor necesare de protecție a consumatorilor vulnerabili. Serviciile energetice fiind esențiale pentru asigurarea bunăstării cetățenilor, protejarea consumatorilor vulnerabili prin definirea și identificarea acestora și punerea în aplicare a unui sistem de finanțare durabil și echitabil sunt măsuri esențiale care trebuie adoptate. În acest sens, măsurile de sprijin care vizează exclusiv consumatorii vulnerabili vor contribui la atenuarea sărăciei energetice din România, asigurându-se că toți cetățenii își pot acoperi în mod adecvat nevoile casnice de gaz într-o piață de gaze complet funcțională, fără nicio intervenție administrativă în stabilirea prețurilor.
  • Susținerea investițiilor în infrastructura de distribuție a energiei electrice și a gazului natural în sensul digitalizării (smart grid/smart meters) și adaptării acesteia la noile tehnologii.
  • Modificarea legislației specifice, care poate permite ulterior evoluții tehnologice, este necesară întrucât poate compensa declinul natural accelerat al producției din industria petrolieră. În plus, este esențial ca birocrația să fie redusă atât în sectorul de explorare și producție, cât și în sectorul de comercializare a produselor petroliere, astfel încât să fie accelerate investițiile și alte activități specifice. Pentru sectorul de explorare și producție, declasificarea datelor și informațiilor petroliere este o măsură imperioasă în digitalizarea industriei, astfel încât să permită utilizarea tehnologiilor avansate pentru digitalizarea datelor existente pe hârtie, analiza Big Data și analiza în Cloud pentru diferite modele de proiectare. Suntem convinși că această abordare va contribui la o mai bună evaluare a resurselor de hidrocarburi și a oportunităților de investiții locale, care este vitală pentru menținerea investițiilor și stimularea dezvoltării acestui sector în România.
  • Extinderea accesului proiectelor de investiții susținute de sectorul privat la surse de finanțare nerambursabile. De asemenea, considerăm esențială cartografierea acestor surse de finanțare (ex. fonduri structurale, Fondul de Modernizare, Fondul pentru o Tranziție Justă, PNRR etc.) puse la dispoziție pentru atingerea obiectivelor Pactului Ecologic European și a PNIESC, însoțită de un calendar al fluxului de accesare, implementare și disponibilizare a surselor.
  • Crearea Entității Centrale de Stocare în România pentru a asigura respectarea obligației Uniunii Europene privind Directiva 2009/119/CE a Consiliului și pentru a pregăti România pentru perioade dificile. Promovarea tranziției printr-o abordare echilibrată: susținerea rolului gazelor naturale în calitate de combustibil de tranziție în paralel cu sprijinirea surselor regenerabile de energie și a soluțiilor de flexibilizare.
  • Promovarea unui mix energetic echilibrat și neutru din punct de vedere tehnologic în transport în vederea atingerii țintelor din 2030.

 

MĂSURI PENTRU SECTORUL TRANSPORTURILOR

 RUTIER

  • Digitalizarea documentelor de transport și implementarea de urgență a eCMR în România în contextul măsurilor pentru prevenirea răspândirii COVID-19, precum și al obiectivelor de transformare digitală a României: Solicitam crearea cadrului legal de aplicare a scrisorii electronice de transport (eCMR)- ratificată de România din 2019, respectiv Modificarea OG 27/2011 privind transporturile rutiere și a normelor aferente aprobate prin Ordin 980/2011. Solicităm digitalizarea documentelor de transport eliberate de ARR, precum și dezvoltarea unei aplicații pentru actualizarea restricțiilor de trafic, tonaj, dimensiuni si posibilitatea eliberării și plății online a autorizațiilor speciale de transport.
  • Elaborarea unei Note de orientare / Note de bune practici – care să clarifice faptul că diurna plătită de firmele de transport rutier internațional conducătorilor auto nu face subiectul reîncadrării ca venituri de tip salarial și clarificarea locului de muncă pentru șoferii profesioniști. Reîncadrarea „diurnei” ca venit salarial și taxarea retroactivă închide firmele de transport rutier, deja afectate profund de prevederile discriminatorii ale Pachetului Mobilitate 1. Solicităm elaborarea unui ghid pentru calcularea diurnei și clarificarea situațiilor în care diurna plătită de firmele de transport rutier internațional conducătorilor auto nu face subiectul reîncadrării ca venituri de tip salarial, și, de asemenea, a situațiilor în care poate face acest subiect – cazuri întâlnite la firme de plasare de forță de muncă. Totodată, consideram necesara clarificarea utilizării diurnei/indemnizației de detașare în contextul prevederilor Pachetului Mobilitate 1- Directiva 1057/2020 stabilind noi reguli de aplicare a detașării din 2 februarie 2022.
  • Măsuri urgente pentru sprijinirea transportatorilor rutieri afectați de pandemia Covid19:
    • Măsuri de sprijin financiar țintite: Având în vedere amploarea crizei de lichiditate cu care se confruntă operatorii de transport rutier, trebuie să se acorde prioritate granturilor directe în numerar pentru operatorii de transport rutier; și reducerii taxelor și impozitelor pentru operațiuni operațiunile de transport rutier comercial.
      Coordonarea necesară la nivel global și transfrontalier: Regulile și restricțiile, în special în ceea ce privește trecerea frontierei, se schimbă rapid și implementarea necoordonată a acestora este inacceptabilă.
    • Investiții în infrastructura rutieră: Trebuie accelerat ritmul de construire a autostrăzilor în ordinea descrescătoare a costului de oportunitate, aceasta fiind o prioritate atât pentru sectorul transporturilor rutiere, cât și pentru întreaga economie națională. Bucureștiul trebuie conectat ca principal centru economic cu rețeaua de autostrăzi din UE – Ungaria (Nagylak) prin Coridorul pan-european nr. IV. Solicităm realizarea de centuri ocolitoare pentru a scoate traficul intens din localități, remedierea cu prioritate a podurilor restricționate la 40 t/60 t, etc, un iluminat corespunzător pe drumurile naționale, în zonele de intersecții și treceri de pietoni și aplicarea unor marcaje rutiere de calitate omologate de CE. De asemenea, solicităm îmbunătățirea infrastructurii la punctele de trecere a frontierelor cu țările UE și non-UE, prin extinderea numărului de benzi de control pentru fiecare sens de circulație și realizarea unor spații de parcare corespunzătoare.
    • Acordarea de stimulente financiare de tip bonus ecologic la achiziția/finanțarea vehiculelor de peste 3,5 tone care funcționează pe bază de hidrogen sau gaz natural comprimat/lichefiat(CNG/LNG), oferind în prezent singura alternativă viabilă la motorină pentru transportul rutier pe distanțe lungi. Această măsură va contribui la creșterea eficienței energetice a sectorului de transport rutier și la reducerea emisiilor poluante din România, în concordanță cu Pactul Verde European.

 

FEROVIAR

  • O mai bună utilizare a fondurilor europene alocate pentru infrastructura feroviară și atragerea de noi fonduri inclusiv pentru operatorii de transport de marfă, în vederea retehnologizării și modernizării materialului rulant din dotare. Această măsură trebuie luată cât mai urgent deoarece, în prezent, infrastructura feroviară necesită alocarea unor sume importante în vederea creşterii competitivităţii în raport cu transportul rutier, sume care nu pot fi integral susţinute de la bugetul de stat, iar operatorii de transport feroviar de marfă trebuie să fie susținuți în vederea cumpărării unui material rulant de tracțiune modern, care să corespundă cerințelor actuale privind circulația feroviară.
  • Crearea de noi scheme de ajutor de stat și promovarea de ajutoare de stat individuale, pe care să le aprobe Comisia Europeană, astfel încât și operatorii de transport feroviar de marfă să poată beneficia de sumele necesare retehnologizării materialului rulant sau să poată fi scutiți de la plata parțială a TUI, sau a certificatelor verzi, în vederea reducerii costurilor pentru beneficiari.
  • Introducerea unui sistem contabil de Bugete multianuale, pentru proiectele Companiei Naţionale de Căi Ferate “CFR” SA, dar și pentru activitatea de transport desfășurată de operatorii feroviari, astfel încât să nu mai existe întârzieri în derularea programelor de întreţinere şi reparare a infrastructurii feroviare din cauza lipsei de finanţare, iar operatorii să poată realiza planuri de afaceri cu perspectivă și finanțare asigurată pe mai mulți ani.
  • Creșterea valorii fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru lucrările de reparare, întreținere şi modernizare a infrastructurii feroviare. Acest lucru este necesar deoarece s-a constatat că finanțarea lucrărilor de întreținere, reparare și modernizare a infrastructurii feroviare este total insuficientă.
  • Căile ferate sunt în plină expansiune în Europa Centrală și de Est. În acest context, dezvoltarea la nivel politic și economic/industrial, aferente transportului feroviar de marfă și de călători din România, va trebui să confirme validitatea acestor dinamici în perioada următoare.
  • Reguli noi și transparente, o piață cu jucători adaptați la modelele de business ale companiilor europene concurente, proiecte de infrastructură viabile, achiziții de material rulant performant și, eventual, o regionalizare, care ar putea permite o mai bună accesare și investire a fondurilor europene, trebuie avute în vedere în scopul creării unui sector feroviar românesc mai competitiv și mai sigur, în cadrul spațiului feroviar unic european.
  • Implicarea mai activă a Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, ținând seama de faptul că reforma sectorului feroviar românesc trebuie accelerată și susținută de măsuri pro-active ale managementului strategic, măsuri care să asigure sustenabilitatea investițiilor și costurilor publice, eficientizarea utilizării acestora și creșterea gradului de concurență pe piața transportului feroviar.
  • Elaborarea unei politici corelate în domeniul transportului (feroviar-rutier-naval) şi dezvoltarea unui sistem de terminale intermodale și multimodale de mărfuri la nivel regional. Acest lucru este necesar, deoarece politica europeană vizează trecerea în mod substanțial al călătorilor și a mărfurilor de la transportul preponderent rutier, la unul care combină, conform principiilor eficienței, cele mai uzuale moduri de transport (rutier, feroviar, naval şi aerian) pentru a reduce costurile și emisiile de gaze cu efect de seră.

MĂSURI PENTRU INDUSTRIA DE SOFTWARE

  • Aprobarea Strategiei privind digitalizarea educației din România 2021 – 2027 (SMART.Edu) și elaborarea unui plan de acțiune măsurabil.
  • Rescrierea Planului Național pentru Redresare și Reziliență (PNRR), astfel încât să conțină un capitol distinct dedicat digitalizării, care să cuprindă toate dimensiunile relevante. Planul să prevadă că 20% din suma totală alocată pentru redresare și reziliență să fie atribuită eforturilor naționale de digitalizare. PNRR ar trebui să includă proiecte de investiții în acord cu nevoile și problemele rezultate în urma analizei Indicelui Economiei și Societății Digitale (DESI). PNRR trebuie să includă un program de digitalizare care vizează IMM-urile și/sau întreprinderile mari active în industria comerțului electronic. Acestea pot beneficia de un program alternativ care le poate facilita extinderea pe piețele economice interne și externe, contribuind astfel la economia națională. PNRR trebuie să includă o schemă de măsuri pentru stimularea activităților de învățare și promovare a domeniului IT.
  • Atragerea fondurilor de capital de risc care să investească în industria high-tech românească.
  • Antrenarea învățământului superior și a cercetării universitare în exercițiul inovativ industrial cu efecte pe orizontală pentru zona academică: patente și brevete derivate din temele abordate de companii.
  • Susținerea exportului de soluții IT prin secțiile economice ale Ambasadelor, la care accesul să fie deschis și transparent.

 MĂSURI PENTRU SECTORUL HOTELIER

  • Este extrem de important ca sectorul cel mai afectat de criza COVID 19 să primească un ajutor de stat special pentru operatorii din turism în 2021, pentru a compensa parțial (20%) pierderile înregistrate în 2020;
  • Pentru a sprijini revenirea acestei industrii este necesară menținerea sistemului de taxare din turism și a cotelor actuale de TVA din turism;
  • Sistemul de vouchere de vacanță a ajutat de la aplicarea sa atât sectorul hotelier, cât și creșterea calității vieții în sectorul bugetar, așa că menținerea acestuia este necesară pe cel puțin doi ani, pentru ca atât industria ospitalității, cât și beneficiarii acesteia să poată contribui la redresare.
  • Legiferarea bacșișului ca formă de scoatere la lumină a părții subterane din plata forței de muncă din turism este o nevoie mai veche a sectorului, dar a devenit stringentă în contextul pandemiei.
  • Digitalizarea în turism trebuie stimulată sub toate formele, cu scopul de reducere a birocrației, de promovare modernă, de prelucrare de date statistice, de eficientizare a afacerilor din turism;
  • Descentralizarea în turism, prin reducerea rolului autorității centrale în anumite aspecte legate de organizarea, autorizare și promovarea turismului.
  • Susținerea turismului sustenabil și ecologic, cu scopul conservării resurselor și reducerii impactului asupra mediului

MĂSURI PENTRU SECTORUL RETAIL & CONSUMATORI

  • Sunt necesare eforturi de actualizare a legislației privind protecția consumatorilor, de clarificare a strategiei, cu obiective transparente și asumate aliniat de toate organismele de supervizare a pieței.
  • Necesitatea asigurării unui cadru legislativ și de reglementare stabil și predictibil, în urma unei evaluări cuprinzătoare și vizionare și a unei consultări largicu partenerii sociali este esențială și din perspectiva unor investiții complexe în sector, făcute în cicluri lungi, care pot fi descurajate de măsuri fiscale și de reglementare adoptate intempestiv, lipsite de analize de impact.
  • Promovarea intereselor industriei locale și ale consumatorilor trebuie să fie făcuta eficient și la nivelul Pieței Unice. În acest sens, este nevoie de implementarea directivelor europene, cu termen de transpunere în cursul anului 2021, cu respectarea întru totul a spiritului acestora, cu implicarea în acest proces a mediului de afaceri, astfel încât să se asigure o implementare echilibrată, și cu respectarea drepturilor tuturor părților implicate.
  • Analizarea impactului concurențial, atât la nivel local cât și european, al tuturor deciziilor care pot influența funcționarea întregului lanțoperațional, este esențială pentru dezvoltarea unor practici sustenabile de creștere a colaborărilor retailerilor cu producătorii locali.
  • Încurajarea aplicării unor măsuri de control preventive, constructive și echilibrate, care să servească în aceeași măsură atât consolidarea protecției consumatorilor, cât și accesul permanent al acestora la o gamă cât mai largă de produse și servicii de calitate și la prețuri cât mai accesibile.
  • Ca proiect specific al demersului general de digitalizare, facilitatea interacțiunii dintre consumator și retailer prin posibilitatea de dematerializare a bonului fiscal, pentru companiile care pot implementa aceasta masura prin transmiterea bonului pe cale digitala către clienții care doresc acest lucru, fie prin email, prin aplicație ș.a., fără să mai fie nevoie de tipărirea acestuia pe hartie.

MĂSURI PENTRU INDUSTRIILE CREATIVE

  • Anularea taxei locale de 2% din biletele vândute – anularea totală sau cel puțin pe 3 ani, pentru diminuarea poverii fiscale – menționăm că biletul de acces pentru un eveniment este purtător de următoarele impozite, taxe și timbre: TVA, impozitul pe spectacole, impozitul pe venit/profit, timbrul Crucea Roșie, timbrul monumentelor istorice, timbrul muzical
  • Anularea taxei de timbru muzical. Acest sistem prezintă grave carențe de compatibilitate cu prevederile Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe („Legea Drepturilor de Autor”), cu reglementările privind măsurile de ajutor de stat, cu prevederile Constituției României și, respectiv, cu prevederile TFUE
  • Taxa timbru de patrimoniu – organizatorii să poată deconta cheltuielile făcute pentru monumentul respectiv
  • Participarea la consultări cu autoritățile privind taxa „Crucea Roșie” – posibilitatea redirecționării ei către alte ONG-uri din același domeniu
  • Includerea codurilor CAEN din zona organizării de evenimente între cele eligibile pentru accesarea de fonduri europene din exercițiul financiar următor.
  • Inițierea unor discuții cu ANAF pentru dezvoltarea unui protocol menit a reglementa piața muzicală românească și a desființa zona gri/neagră, unde unii operatori din acest domeniu funcționează și care se constituie în concurență neloială pentru cei de bună-credință.
  • Inițierea unor discuții cu Ministerul Culturii pentru introducerea licenței pentru orice organizator de evenimente / elaborarea unui cod CAEN specific evenimentelor culturale
  • Digitalizarea în sistem centralizat a declarațiilor pentru biletele vândute la spectacole
  • Construirea unei săli de spectacole cu capacitate de cel puțin 10.000 locuri în București.
  • Modernizarea arhitecturii instituționale (în special Centrul Național al Cinematografiei), care gestionează finanțarea, promovarea și administrarea domeniului cinematografic, trebuie să aibă în vedere următoarele elemente: misiunea și obiectivele acestora au nevoie de o reorganizare profundă pentru a permite un serviciu public modern și flexibil pentru un sector artistic și economic în perpetuă evoluție caracterizat de diversitate prin formă și conținut;
  • Introducerea unui sistem de management bazat pe intervale definite temporal (mandate) și concomitent cu o evaluare a performanței;
  • Digitizarea și indexarea documentelor existente la nivelul Centrului Național al Cinematografiei, în vederea monitorizării și respectării coerenței decizionale;
  • Întărirea componentei de promovare, atât a conținutului cinematografic și audiovizual, cât și prin acest tip de conținut;
  • Este necesar ca finanțarea domeniului, reglementată acum prin Ordonanța Guvernului 39/2005 și Hotărârea de Guvern nr. 421/2018, să se regăsească într-un cadru normativ mai larg, unic, care să asigure complementaritatea mijloacelor de finanțare; precum și cuprinderea necesarului de credite de angajament și bugetare în proiectul de buget;
  • Actualizarea surselor de alimentare ale fondului cinematografic; extinderea domeniului de aplicabilitate, respectiv finanțarea serialelor difuzate pe TV și în online; Susținerea și promovarea stimulentelor dedicate atragerii producțiilor străine pe teritoriul României; introducerea unor soluții normative de reglementare a modalității prin care sistemul bancar sau alte companii mari pot să intervină financiar prin investiția în producția de film;
  • Deblocarea și efectuarea plăților către Fondul Cinematografic conform prevederilor legii nr. 50/2020 privind modificarea art. 13 din OG 39/2005;

ALTE MĂSURI IMPORTANTE PENTRU MEMBRII CONCORDIA

 

VACCINARE

 Concordia consideră esențial ca toți lucrătorii a căror activitate presupune interacțiunea fizică cu publicul trebuie să facă parte din prima parte a campaniei de vaccinare, pentru ca riscul de infectare și transmitere să fie minim, iar imunizarea și întoarcerea la viața normală să se facă cât mai repede posibil.  Unele dintre sectoarele reprezentate de Concordia fac deja parte din prima etapă a campaniei de vaccinare, ca sectoare critice, însă considerăm extrem de important ca toți angajații care au contact cu cetățenii să fie incluși în   sectoarele critice, fie că vorbim despre sectorul bancar, hotelier sau retail. Imunizarea angajaților care au asigurat și continuă să asigure o viață cât mai aproape de normalitate este o măsură necesară atât pentru siguranța celor care ajută, a clienților, cât și pentru sănătatea economiei.

PROMOVAREA ROMÂNIEI

România trebuie să facă un efort concertat și profesionist, departe de experimentele trecutului, care să o transforme în destinație pentru investiții și oameni, de care să beneficieze apoi atât cetățenii, cât și economia în ansamblul ei. Imaginea României nu e o carte poștală, ci o colaborare între stat, cetățeni și mediul de afaceri pentru a construi proiecția externă a unui stat european modern.

  • Crearea unei strategii de brand de țară, centrată pe potențialul tehnologic din România
  • Promovarea României și a destinațiilor din România prin Organizațiile de Management al destinației, constituite la nivel local, regional și național în sistem PPP. Alocarea de fonduri europene pentru turism – regândirea PNRR astfel încât turismul sa aibă axe speciale de finanțare cu obiectivul ca prin aceste fonduri europene sa susținem  repornirea turismului după criza COVID 19.
  • Revalorificarea patrimoniului național cinematografic prin restaurare, re-masterizare și digitalizare, precum și promovarea și exploatarea la nivel național și internațional a operelor audiovizuale de patrimoniu.

15 ianuarie 2021

 

Acest site folosește cookie-uri pentru a îmbunătăți experiența.